Romanul, cind ii este criza, cinta

* Am scris si vineri despre festivalul de la Mangalia, care s-a desfasurat chiar in Mangalia, si despre Callatis, care s-a desfasurat chiar la Roma. Am pomenit mai multe insa despre “Porcul de Aur”, desfasurat in Racnetu. Ieri dimineata am aflat ca a mai existat inca un festival, cu mult specific national. Sufletul Festivalului Intercomunal “Cirlanul de Argint”, domnul Johann Sebastian Baci, ne povesteste mai multe in cele ce urmeaza:- De unde pina unde ideea asta? 

– De unde pina unde, habar n-am, ca noi, aci, n-avem limite. Am zis ca, daca tot se cinta in cadru dezorganizat, mai bine sa punem mina si sa organizam cadrul, care era in curte la localul comunal care il detin, ca nu-s doar proprietar de oi…

– Si ce legatura are cu festivalul?

– Dupa prima consumatie, aia de la mese incepeau sa cinte. Azi asa, miine asa, pina a aparut porecla “Poiana lui Johann”. Si la mine in local se mai organizeaza ocazii fericite, nunti, cumatrii, parastase… Lumea vine sa se distreze, distractia fara muzica e ca nunta fara lautari, deci aduce fiecare formatie, taraf, fanfara…

– Asa a inceput totul, din nevoia de distractie…

– A inceput cind s-a suprapus, din lipsa de coordonare, o nunta din sat cu o taiere de mot. Nunta de simbata a tinut mai mult, nu-i puteai da afara, ca n-aveai cu cine te intelege, nu mai stiai care-i nasu’ si care-i soacra mica! Deci, nuntasii s-au amestecat cu invitatii la taierea de mot, ca erau toti la fel de beti. Problema a fost cind a inceput sa cinte formatia de la taierea de mot peste taraful de la nunta…

– De ce a fost problema?

– Imagineaza-ti si matale cum e sa iti cinte in stinga “Drumurile noastre”, iar in boxa din dreapta “Pusca si cureaua lata”! In tot satul se auzea decit “Pusca si cureaua lataaa / Se vor intilni vreodataaa?”.

– Si ce ati facut atunci?

– Atunci le-am taiat eu curentul, de la sigurante, am strigat “Gata, uai!” si i-am pus sa cinte pe rind. Asta le-a placut, ca se putea intelege de-acum om cu femeia lui. In saptamina de dupa am avut trei nunti si doua cumatrii, care le-am unit, ca satu-i mic, toti se cunoaste intre ei. Decit atit, sa cinte pe rind! O singura incurcatura a iesit, ca unii, care venise bauti la o cumatrie, a dat darul pentru copil in galeata cu darul la o nunta, si dup-aia mirele umbla sa-l bata pe ala de-a bagat pampersi in plic. Cu cintatul a iesit bine; asa am decis sa organizez aici, in Piata Statului…

– Aia de la Brasov, unde se tinea “Cerbul de Aur”, se numeste Piata Sfatului. E o coincidenta sau ati tras cu ochiul la ei?

– Nu stiu a cui o fi piata lor, poate de la Sfatul Popular; asta-i Piata Statului, eu decit platesc chirie statului pentru ea…

– Si de ce festivalul se numeste “Cirlanul de Argint”?

– Asta-i premiul! Cistigatorul vine la mine, la stina, si are dreptul sa-si aleaga un cirlan, care-i place lui. Am zis de argint, ca toti sint brumarii…

– La editia asta, aflata in plina desfasurare, dar stind sub semnul crizei, ce artisti de renume participa si cu ce repertoriu?

– Dupa cum ati zis, sint artisti de criza, cu repertoriu tot de criza, care sa prezinte necazurile de fiecare zi…

– Ne spuneti citeva?

– Da, cum nu? “In gradina casei mele tai copacul”, “Tarancuta, tarancuta, tu ai rate la bancuta!”, “Hai, vino, iar, in gara noastra mica: se-ntoarce din Italia Costica”, “Lasa-ma, Papa, la mare, ca-i reducere, se pare!”, “De-ai fi tu salcie la mal, in lemn de foc te-as transforma!”, “Fotoliul din odaie, si-o carte ce-ai lasat-o pe noptiera, in noaptea cind te-ai spinzurat de plafoniera”, “Voi cinta pentru Mileniul Trei, daca-mi dai si mie zece lei!” sau slagarul ala, guvernamental, “Prima casa a mea i-un cintec cu acorduri ample!”…

2 comentarii la “Romanul, cind ii este criza, cinta”

  1. luminita a scris:

    mi-a placut, am ras ( haz de necaz) , imi era tare dor sa rad.
    sanatate

  2. Adispotivul a scris:

    foarte tare…vesel dar adevarat 🙂