Cit costa ping-pongul cu dosare?

» Data: 21/01/2008 » Secţiunea: Politica

Argumentele “procedurale” utilizate de Theodor Melescanu si de echipa de subordonati ai ministrului interimar de la Justitie pentru a bloca declansarea procedurilor de urmarire penala impotriva a opt fosti si actuali demnitari pot fi mai degraba incadrate in registrul derizoriu al gainariilor politice.

Prin ziare si pe la televiziuni vedem titluri de genul „duelul dosarelor” sau „ping- pong cu dosare intre Cotroceni si Ministerul Justitiei”. Dar asta e o descriere mai mult decit superficiala a celor ce se intimpla. De parca am asista la un meci de box pe care il comentam de pe margine. Cu reactii care merg de la indignarea oparita la ironia superioara. Consecintele sint insa departe de a fi hazlii. Pentru ca in fond nu asistam in primul rind la un ping-pong cu dosare, ci cu credibilitatea institutiilor statului. Prin joaca de-a deciziile, prin maniera de raportare la institutii dar si prin stilul de adresare de pe scena politica.

Lista cu cei responsabili e lunga. Pe ea se regasesc nume ca Theodor Melescanu sau ca Ludovic Orban care simbata, la o reuniunea a tineretului PNL, il compara pe Traian Basescu cu Sauron, personajul care intruchipeaza raul absolut in cunoscuta trilogie cinematografica Stapinul Inelului. Ca Bogdan Olteanu, Relu Fenechiu sau Serban Nicolae care alaturi de o intreaga pleiada de comentatori si realizatori de emisiuni adopta stilul nonsalant mistocaresc atunci cind vorbesc despre seful statului, de exemplu. Una e sa-l critici pe presedinte si alta sa vorbesti despre el in manirea in care o fac cei in cauza. In joc nu e respectul pentru Traian Basescu ca persoana, care e evident optional, ci acela pentru institutia prezidentiala.

Din acelasi motiv, primul ministru are obligatia de a raspunde la telefoanele sefului statului oricit de mult l-ar displace personal. Si asta e valabil chiar si daca unii ar putea spune, poate citeodata chiar cu temei, ca nici seful statului nu e intotdeauna „prezidential” in gesturile si declaratiile sale. Ce se uita adesea este ca e o mare diferenta intre legitimitatea unui ministru ca Tudor Chiuariu, de exemplu, numit in functie pentru ca asa a vrut conducerea partidului sau, si aceea a presedintelui care are in spate milioane de voturi. Aceste aspecte au fost destul de putin discutate in mass media, probabil si pentru ca mojicia la nivel public a devenit, din nefericire, regula, nu exceptia. Insa e interesant faptul ca in ultimul timp incep sa apara mai mult decit in trecut reactii pe aceasta tema. E suficient sa parcurgem listele de discutii de pe forumurile care insotesc articolele din editiile electronice ale ziarelor, semn ca poate s-a atins poate un nivel de saturatie din acest punct de vedere si ca acest gen de „mistocareala” anti-prezidentiala incepe sa devina deranjanta.

Dar dincolo de vizibila lipsa de respect fata de jocul normal institutional, comportamentul lui Theodor Melescanu stirneste alt gen de nedumeriri. Ce urmaresc pina la urma liderii liberali, probabil de coniventa cu cei din PSD si UDMR? Sa obtina informatii din dosare, in presa se speculeaza despre existenta unor transcrieri dupa convorbiri telefonice ale acestor invinuiti potentiali facute de catre SRI, sa blocheze cercetarea penala, sa-l sfideze pe presedinte? Pentru ca pretul politic pe care mai ales PNL risca sa-l plateasca ar putea fi unul extrem de ridicat. Mai ales ca acest episod vine sa completeze o impresie deja formata in rindul opiniei publice dupa disputele care au insotit propunerea de catre premier a Noricai Nicolai pentru functia de Ministru al Justitiei.

Leitmotivul discursului PNL, acela cu scandalagiul de la Cotroceni care nu ne lasa sa prosperam in liniste prin grija unui guvern performant care bate toate recordurile in materie de crestere economica incepe sa oboseasca. Problemele din economie nu par sa fie trecatoare si anul 2008 nu se anunta deloc a fi la fel de fast precum cei anteriori. Si din motive interne dar si din cauza contextului economic general precar din lume care provoaca destula ingrijorare. Inflatia bate in sens negativ nu doar previziunile initiale ale Bancii Nationale, ci si pe cele revizuite in ultima parte a anului 2007. In aceste conditii beneficiarii masurilor populiste luate de guvernul Tariceanu cu jumatate de an in urma, in primul rind pensionarii, incep sa se teama pe de o parte ca veniturile lor suplimentare vor fi erodate de inflatie iar pe de alta ca in viitor majorarile generoase ale pensiilor s-ar putea dovedi nesustenabile, asa dupa cum avertizasera multi analisti economici. Deterioarea situatiei economice complica viata executivului si din alt punct de vedere. In mod evident, cabinetul Tariceanu are, in noile conditii, mai putine pirghii pentru a promova alte masuri cu caracter populist inainte de alegerile locale si generale.

Oricite argumente procedurale si acuze de politizare a actului de justitie ar livra prin intermediul mass media fruntasii PNL, ele suna putin convingator. Oamenii tind sa simplifice situatia si sa constate ca demnitarii au grija sa inventeze tot felul de tertipuri pentru a bloca anchetele judiciare care nu le convin. Or, in noul context economic, teme ca discursul anti-coruptie si ideea discreditarii actualei clase politice cad pe un teren mai fertil ca in urma cu citeva luni. Asa ca liberalii mai ales se joaca cu focul. Ping-pongul cu dosare are toate sansele sa-i coste extrem de scump in plan electoral. Dar asta nu ar fi neaparat o mare problema. Partea proasta e ca ping-pongul cu pricina afecteaza credibilitatea institutiilor, ceea ce ne costa pe toti.

» Citiţi şi alte articole din secţiunea: Politica

Comentariile sunt dezactivate.

© 2008 Alexandru Lăzescu | Ziarul De Iasi