Candidati si sondaje

» Data: 19/05/2008 » Secţiunea: Politica

Dupa ce zeci de ani institutia sondajului de piata, in particular a celui din domeniul politic, a oferit baza cvasi-infailibila pentru formularea strategiilor de campanie nu e deloc usor sa pui in discutie peste noapte viabilitatea si utilitatea unui astfel de instrument.

Ceva se intimpla in materie de sondaje de opinie in ultima vreme. Si nu doar la noi. Prognozele electorale ale institutelor de cercetare sociologica sint tot mai departe de rezultatele reale consemnate dupa alegeri. Cu nu mai mult de doua saptamina in urma scorurile electorale de la alegerile generale din Serbia au infirmat toate estimarile preliminare. De unde se prevedea o victorie strinsa a ultranationalistilor condusi de Tomislav Nikolici in realitate partidul presedintelui pro-european Boris Tadici a cistigat cu un scor de 39 procente, cu zece mai mult decit cel inregistrat de adversarii lor.

E departe de a fi vorba de un caz izolat. Diferente mari intre rezultatele finale si prognozele date de sondajele de opinie am avut si in Franta, la ultimele alegeri locale dar si peste ocean, in Statele Unite, in seria de alegeri preliminare pentru desemnarea candidatilor democrat si republican la alegerile prezidentiale din noiembrie. Si sa nu uitam de europarlamentarele din Romania de la sfirsitul anului trecut cind la prognozele de la exit poll, care in principiu ar trebui sa difere doar la nivel de citeva zecimale fata de rezultatul final, am avut in abateri de aproape 4 procente, adica mult peste nivelul de eroare standard admis la cercetari sociologice obisnuite efectuate pe un numar mult mai mic de subiecti.

Evident de fiecare data s-au oferit diverse explicatii. In ultimul caz se pare ca impactul cel mai important l-a avut participarea asimetrica la vot, sensibil mai mare in rural decit in urban, care nu a fost anticipata. Dar tocmai asta e problema. De ce nu a putut fi anticipata? De altfel cu aceeasi problema ne confruntam chiar in clipa de fata: desi cele mai multe sondaje de opinie masoara, de exemplu pentru Bucuresti, o intentie de participare la vot de peste 60 procente majoritatea observatorilor si a echipelor de strategie de la nivelul partidelor nu se asteapta ca pe 1 iunie sa voteze mai mult de 40-45 procente dintre alegatori. Or, asta inseamna ca avem o problema serioasa din acest punct de vedere. Indiferent de motive, constatam ca ne putem increde tot mai putin in sondajele de opinie.

Surprinzator insa chestiunea nu a fost discutata in mod serios din aceasta perspectiva. Nu e greu de inteles de ce nu au facut-o sociologii implicati in astfel de cercetari. In cazul celorlalti functioneaza probabil inertia. Dupa ce zeci de ani institutia sondajului de piata, in particular a celui din domeniul politic, a oferit baza cvasi-infailibila pentru formularea strategiilor de campanie nu e deloc usor sa pui in discutie peste noapte viabilitatea si utilitatea unui astfel de instrument. Cu toate acestea, pare tot mai evident ca cercetarile sociologice trebuie regindite intr-un context profund schimbat in care stilul de viata, obiceiurile de consum, maniera in care oamenii comunica dar si aceea in care isi formeaza opiniile sint toate foarte diferite de cele din trecut.

Iata de ce alegerile locale si generale din acest an au loc intr-un climat diferit fata de cel din trecut. Nesiguranta, neincrederea in sondaje, au creat destula confuzie si au produs agitatie si nervozitate intr-un grad mai ridicat decit in cazul alegerilor precedente. Toata lumea e constienta ca pina la urma scorurile finale vor depinde decisiv de capacitatea partidelor si a candidatilor lor de a-si mobiliza alegatorii. Pentru ca nu e suficient sa declari ca il votezi pe x sau y, ci trebuie sa faci si efortul de a te deplasa pina la sectia de vot. De aceea pare tot mai limpede ca in acest punct se va decide soarta apropiatelor alegeri locale. Si la fel se va intimpla foarte probabil si la alegerile legislative.

Pe de alta parte, apatia alegatorilor este pina la un punct explicabila, dincolo de contextul general sensibil schimbat. Calitatea candidatilor intrati in cursa e de regula jalnica. Dupa nesfirsite discutii privind sistemul de vot si nevoia de reforma a clasei politice avem de optat intre liste municipale sau judetene populate coplesitor cu mediocritati provenite aproape exclusiv din clientela de partid. Nu faptul in sine e problema. E firesc pina la urma ca oameni cheie din activul partidelor sa fie introdusi pe liste dar mai trebuie sa existe totusi si niste criterii de competenta, de adecvare la misiunea post electorala. Dupa cum ar fi de asteptat ca formatiunile politice principale sa cultive, mai ales in consiliile locale din marile orase, si un numar de personalitati credibile din exterior care sa fie capabile sa influenteze in bine maniera in care sint administrate localitatile de a caror soarta liderii politici declara ca sint preocupati zi si noapte.

Mai ales pe micile ecrane si in presa campania electorala a devenit tot mai zgomotoasa. In mod ironic cu cit se risipeste mai multa energie in disputele dintre candidati si cu cit mai contondente au devenit declaratiile acestora, cu atit e mai putin semnificativa toata aceasta risipa de eforturi. Altfel spus: mult zgomot pentru nimic! Audientele emisiunilor electorale televizate sint minimale. In afara familiilor celor implicati si a activistilor de partid putina lume mai are rabdarea de a urmari meciurile electorale televizate consumate cu multa pasiune in platou. Ca raspuns, televiziunile incearca sa contracareze aceasta tendinta introducind in exces elemente de show care nu fac decit sa goleasca si mai mult de substanta emisiunile electorale.

Pina la urma intr-un climat de apatie generala romanii vor alege peste scurta vreme primari, presedinti de consilii judetene, consilieri locali si judeteni. Fara sa-si faca prea multe iluzii. Intr-un climat in care miza politica sub semnul careia s-au derulat alegerile acum patru ani a disparut in mare parte. Unii vor spune ca acesta e un semn de normalitate facind trimitere la comportamentul similar al alegatorilor din vestul continentului. Probabil insa ca aceasta oboseala electorala precoce ar trebui mai degraba sa ne ingrijoreze.

» Citiţi şi alte articole din secţiunea: Politica

Comentariile sunt dezactivate.

© 2008 Alexandru Lăzescu | Ziarul De Iasi