Arta traforajului si “decupajul” colegiilor uninominale la romani

» Data: 01/07/2008 » Secţiunea: Politica

“Decupajul” colegiilor nu e deloc o decizie tehnica, ci una cit se poate de politica. In prezent se lucreaza din greu la tot felul de aranjamente care sa asigure un “confort electoral” deplin principalilor lideri locali ai partidelor.

De abia am incheiat tura alegerilor locale, ca, iata, vrem nu vrem, incepem sa ne gindim la cele generale. Intre altele, pentru ca, daca ne luam dupa declaratia penelistului Mihai Voicu, presedintele Comsiei de cod electoral, ar trebui ca pina cel tirziu pe 19 iulie principalele partide autohtone sa definitiveze “decupajul” colegiilor uninominale. In caz contrar, va decide guvernul de unul singur. Foarte probabil, multi nu realizeaza ce semnificatie, ce importanta enorma are termenul aparent tehnic de “decupaj'”. Si tot destul de putini inteleg cit de uninominale vor fi in realitate apropiatele alegeri legislative din Romania.

Daca am face miine un raid ancheta pe strada, am descoperi, cu mare probabilitate, ca mai toti cei intervievati se vor declara ferm in favoarea votului pentru persoane, in raport cu cel pentru o lista. Din doua motive: 1. pe o lista esti obligat, vrei nu vrei, sa alegi nume la pachet; 2. listele sint sub controlul liderilor de partid, care, de regula, decid componenta lor dupa criterii care nu au mare legatura cu vointa electoratului.

De fap, pentru multi, intre care se numara si semnatarul acestor rinduri, formula alegerilor uninominale avea sansa de a forta demararea reformei clasei politice romanesti. O parte din aceste iluzii au fost spulberate din start dupa citirea formei finale a textului noii legi electorale. O lege stufoasa si incilcita, pe care o pricep doar putini chiar si dintre cei care au votat-o, in care termenul de uninominal e folosit doar pentru a arunca cu praf in ochii opiniei publice. E suficient sa amintim, de exemplu, faptul ca, deoarece se impune respectarea ponderii procentuale de reprezentare a fiecarui partid care depaseste pragul de 5 procente, e foarte posibil ca un candidat situat pe locul patru intr-un colegiu electoral sa intre in Parlament in dauna unuia situat pe locul doi. Cu alte cuvinte, “uninominalul” pe care il tot flutura politicienii nostri e destul de departe de acceptiunea curenta a termenului.

A doua mare problema peste care mass media a trecut foarte usor cu vederea e faptul ca legea electorala votata in Parlament nu a fost insotita si de o harta a colegiilor electorale. Aceasta sarcina a fost pasata mai sus mentionatei Comisii de cod electoral si sint toate semnele ca o decizie extrem de importanta, cu implicatii majore si pe termen lung asupra vietii politice autohtone va fi luata discret, in culise, fara mare dezbatere publica, profitind si de apropierea vacantei de vara.

“Decupajul” colegiilor nu e deloc o decizie tehnica, ci una cit se poate de politica. In prezent se lucreaza din greu la tot felul de aranjamente care sa asigure un “confort electoral” deplin principalilor lideri locali ai partidelor. Mai concret, tocmai se deseneaza, ca la lectiile de traforaj, tot felul de curbe complicate, menite sa delimiteze in interiorul fiecarui judet al patriei zone care sa asigure fara emotii succesul in alegeri a “baronilor de partid” locali. Ce inseamna asta? De pilda, PNL si PSD, formatiunile politice aflate oficial, respectiv neoficial, la guvernare au folosit din plin acest avantaj pentru a-si adjudeca o multime de comune in mediul rural. Acum, odata acest obiectiv indeplinit, prin decupajele potrivite se pot construi, in beneficiul principalilor lideri, colegii electorale care sa includa preponderant, daca nu chiar in totalitate, doar comune cu primari liberali, respectiv PSD. Si asta pentru ca, dupa cum par sa arate lucrurile in acest moment, decizia privind felul in care va fi guvernata Romania se va lua in mare parte in mediul rural, avind in vedere prezenta la vot extrem de scazuta din mediul urban. Pentru ca in sate se voteaza altfel, mai degraba clientelar, iar apartenenta politica a primarilor e adesea deciziva.

Acest gen de decupaje privilegiate nu sint o inventie romaneasca. Subiectul a fost dezbatut si in Occident, mai ales in Statele Unite. Ceea ce socheaza la noi e altceva, un lucru cu care ne-am obsinuit, de altfel, deja. Faptul ca, asa cum arata aranjamentele de care se discuta in prezent, se va sari literalmente peste cal. Adica nici macar nu se mai fac eforturi pentru a asigura o minima impresie de decenta. Si sint putine sanse ca aceasta abordare sa se schimbe, pentru ca, in mare, exista un consens transpartinic din acet punct de vedere. Pentru ca, asa cum era de asteptat, oamenii grei din partidele politice sint mult mai preocupati sa-si asigure prezenta fara emotii in Parlament decit de reforma clasei politice.

Vor fi, insa, consecinte. Firavele sperante pe care o parte dintre alegatori si le vor fi pus in noua formula de scrutin electoral se vor risipi si ele. Va fi discreditata ssi idea votului uninominal, desi ceea ce avem noi la dispozitie in acest moment este destul de departe de acest concept. Ceea ce va creste si mai mult absenteismul din mediul urban, in special in categoria celor care inca privesc votul cu responsabilitate. Si asta, desi Romania are o nevoie vitala de a reforma partidele, clasa politica, pentru a putea moderniza si a face functionala administratia publica. Din pacate, asa cum arata lucrurile in prezent, sint putine sanse ca, in noua formula, viitoarele alegeri parlamentare sa fie un pas in directia buna.

» Citiţi şi alte articole din secţiunea: Politica

Comentariile sunt dezactivate.

© 2008 Alexandru Lăzescu | Ziarul De Iasi